Totul despre admiterea in facultati -2009-

Curand…

Midnight Sun

Dupa cum stiti, povestea de dragoste dintre  Edward,vampirul fermecator si Bella o muritoare,i-a fascinat pe multi tineri.Povestea are ca tema ,incercarea celor doi de a ramane impreuna ,indiferent de obstacolele pe care trebuie sa le depaseasca .Stephenie Meyer este scriitoarea celor cinci carti:Twilight,New Moon,Eclipse si Breaking Dawn,iar  din Midnight Sun(ultima carte) a fost postata pe internet doar o parte ,fara acordul scriitoarei,ceea ce a provocat nemultumirea acesteia. Primul capitol din Midnight Sun prezinta versiunea lui Edward Cullen. Il puteti citi accesand adresa de mai jos.

midnightsun.html

Idee de mai

Frunzele timpului se usuca incet si cad in abisul vietii.Vantul murmura in taina unei nopti de vara.Lacrimile si ploaia devin o singura fiinta a tristetii si aspira spre ultima licarire a fericirii supreme.Razele pale de soare se preling pe figurinele de plastelina ce par obosite si imbatranite.Speranta isi lasa urmele in desertul nesfarsit al gandurilor,grabita parca sa ajunga la marea larga a sansei.Visul meu de vara ,in mijloc de noapte,boala a imaginatiei si vindecare a sufletului. Noi oamenii mereu vom fi acele figurine de plastelina,modelate de o realitate ce se reflecta intr-o oglinda sparta.Suntem amintiri ale trecutului si umbre vagi,nedefinite ale prezentului,iar viitorul e prezentul de maine,pe care noi il numim asa doar ca sa credem ca poate ceva se va schimba si din figurine de plastelina vom deveni papusi de ceara.Ne lipseste puterea de a ne desparti de restul grupului,suntem dependenti dar nu constientizam,pacat ca vrem ca altii sa  iasa in fata dar noi insine ne ascundem dupa colt si ne irosim viata ca si cum am mai avea alta.Dar este la mijloc numai ambitia  noastra:vrem sa castigam satisfactia personala sau sa traim din mila altora.Poate ar trebui macar sa ne convigem ca de cate ori ne lasam condusi nu facem altceva decat sa ne limitam ca si cum am fi niste flori ornamentale puse frumos in ghiveci.Suntem prea slabi sa  privim in comlexitatea vietii si o traim la suprafata.Degeaba cautam comoara la suprafata daca nu inaintam in adancime.Ideal ar fi sa nu cautam un model de viata perfecta,pentru ca dam gres si pe langa asta recurgem la imitatie.Daca fiecare ne-am impune sa fim altfel,sa nu traim la acelasi nivel cu ceilalti probabil s-ar realiza mai multe,dar cum am mai spus vom fi mereu figurinele de plastelina

As vrea

As vrea sa simt din nou adierea vantului salbatic printre frunzele jucause,printre firele de iarba ce se inclina nostalgic sub soarele primaverii,as vrea sa simt acea libertate nelimitata ca aceea a unui fluture ce zboara spre meleaguri necunoscute.As vrea sa combin parfumul dulce al florilor cu soaptele tale ce imi ating sufletul si ma indreapta spre visare,as vrea sa simt vantul cum ma imbratiseaza printre atingeri calde,as vrea sa ne plimbam spre nicaieri si sa ajungem undeva…as vrea din nou…timpul sa stea in loc doar pentru o clipa,dar sa dureze o viata intreaga.

As vrea sa nu ma intristez cand pasii noastrii se indeparteaza,as vrea sa nu ploua peste inima mea desi este soare,as vrea sa am puterea sa leg  apropierea si departarea,as vrea sa imi ascund privirea de lumina soarelui si sa te revad,asa cum esti,sa revad soarele pe care mi-l doresc,as vrea sa pot intelege ca timpul este atat de pretios si ca orice clipa ce se reflecta in privirea ta imi alina gandul spre viitor si il transforma in realitate.

Cartile si Internetul

Incet,incet Internetul a invadat viata noastra de zi cu zi,ne-a invadat sufletele si a schimbat mentalitati,dar cel mai trist a inlocuit cartea. Sunt ferm convinsa ca multi merg pe principiul ca Internetul este mult mai interactiv si mai folositor,pe cand o carte o citesti o singura data si gata. Priviind lucrurile din punctul meu de vedere as spune ca o carte buna ajuta foarte mult mentalitatii noastre si ne determina sa utilizam un limbaj cat mai corect. Desi Internetul este mult mai vast in ceea ce priveste informatia,cred ca pe parcurs ne limiteaza atat din punct de vedere al imaginatie cat si in relatiile cu cei din jurul nostru, ceea ce ar putea sa ne rupa de realitatea in care traim.

Stau si imi aduc aminte ca pe la vreo 10 ani inca mai citeam “Povesti nemuritoare”,”Pisicile aristocrate”, “Frumoasa si bestia”  si chiar tin minte ca eram fascinata de acele carti mici pline de imagini.De multe ori am ascultat povesti la pick-up si ma lua somnul si mai sarea placa,ma mai trezeam cam asa am crescut eu,iar acum dupa 10 ani sunt uimita sa vad cat de mult s-au schimbat lucrurile.Acum copii la 10 ani sau mai mult vad Internetul ca pe un factor important in viata lor de zi cu zi si considera mai distractiv sa-si citeasca comment-urile,sa joace jocuri care pentru  varsta lor nu ar fi indicate,eventual sa se uite la desene animate care sunt fara inteles,  iar cartile sunt cantitate neglijabila,sau sunt folosite pentru a tine cana cu lapte pe ele. Macar bine ca profesorii sunt cei care ii mai invata cate ceva despre literatura,care candva insemna foarte mult  dar care acum a decazut in favoarea tehnologiei avansate. Dar in toate acestea parintii joaca cel mai important rol.Daca stiu cum sa-i educe, nu numai cum sa le dea viata vor face oameni din ei,iar daca nu ,ii vor lasa sa se piarda pe drum.

Mi-a placut un citat de Sharon Creech in care spunea asa “O bibliotecă este o uşă spre numeroase vieţi.”Pornind de la acest citat ma gandesc ca fiecare carte in parte ne ofera sansa sa descoperim alte moduri de a trai in alte secole,ne povesteste viata cu bune si cu rele a unor personaje.Cartile intotdeauna ne vor ajuta sa ne intoarcem pentru o clipa in trecut,unde ne vom putea pune in locul personajelor si vom putea lua parte la ce vrem noi.Cand deschizi o carte sa te gandesti ca deschizi o noua viata a unor personaje dornice sa fie cunoscute.

Biblioteca ar trebui sa se formeze undeva in adancul mintii noastre,nu doar sa avem carti ravasite pe niste rafturi,pentru impresionare.